Sfântu Gheorghe · Str. Nicolae Bălcescu nr. 27 Luni, Marți, Miercuri, Joi, Vineri: 08:00–19:00
Solicită o programare

Alergia alimentară, o boală populară a epocii moderne

Recent, se pare că alimentația noastră s-a schimbat. Unii oameni cred că acest lucru este pur și simplu curioasă, că noi alegem din cauza gustărilor organice la modă, dar există mai mult decât atât. În multe cazuri, din cauza unei interdicții medicale, suntem nevoiți să omitem cutare sau cutare din alimentație. Numele bug-ului: alergie.

Pentru femei: Alergia alimentară, boala populară a epocii moderne (ianuarie 2016)

Alergia alimentară, o boală populară a epocii moderne

Deși bolile alergice sunt la fel de vechi ca omenirea, în zilele noastre se vorbește mai mult despre ele, deoarece, pe de o parte, numărul persoanelor care suferă de această boală a crescut vertiginos, în același timp, canalele de comunicare s-au îmbunătățit, iar pe de altă parte, odată cu apariția alergologiei ca specialitate medicală, serviciile au devenit mai accesibile, iar tot mai mulți pacienți sunt diagnosticați corect. Albert King Medicul alergolog de la Sepsiszentgyörgy, referindu-se la datele din literatură, a spus că alergiile alimentare afectează 8-10% din populație. Adevărat, alergiile alimentare dovedite pot fi puse la 2-4 la sută pentru adulți și de două până la trei ori acest număr pentru copii. Este într-adevăr mai mult decât era pe vremea bunicilor și străbunicilor noștri, dar să nu uităm că la acea vreme majoritatea populației consuma alimente sezoniere, produse de casă, iar legumele, fructele și carnea de import nu erau disponibile pe tot parcursul anului. Alimentele la modă și din ce în ce mai consumate de astăzi nu erau disponibile în mediul rural de mult timp în urmă: scoici, scoici, crabi, fructe exotice (mango, kiwi, papaya, litchi), semințe oleaginoase (san, caju, nuci de Brazilia sau nuci pecan), condimente (curry, turmeric, ardei verde, coriandru, ardei și nuci americani). a fost semnificativ mai mic. consum. Acestea au devenit acum alergeni de prim rang. Pe lângă prelucrarea industrială, diferitele tehnici de conservare, contaminarea alimentelor cu coloranți și potențiatori de aromă, utilizarea aromelor artificiale-naturale și popularitatea produselor din carne procesată (salam, hot dog, cârnați), toate contribuie la dezvoltarea diferitelor simptome de alergie alimentară.

Gama de simptome este largă

Simptomele cauzate de alimente pot prezenta o mare varietate, de multe ori nici nu banuim ca o alergie alimentara se poate ascunde in spatele unui simptom. Componenta proteică a alimentelor este responsabilă de dezvoltarea simptomelor, iar printr-un proces alergic în organism pot apărea plângeri care afectează diferite organe (piele, sistemul gastrointestinal, sistemul respirator). În cazul bebelușilor și copiilor, cel mai ușor este depistat contactul cu pielea, prezența dermatitei atopice (obraji roșiatici, pete umede, solzoase, uscate pe tot corpul, prezența eczemei în coturi), dar alergiile alimentare trebuie luate în considerare și în cazul unui bebeluș cu diaree, convulsii, reflux, mediu uscat sau recurent la copil. tuse, șuierătoare, șuierătoare.

Alergiile sunt mai frecvente în rândul copiilor, spune medicul

Albert Kinga a spus că s-a stabilit o legătură între alergia alimentară, dermatita atopică și astm bronșic, dar nu toată dermatita atopică sau astmul bronșic este cauzată de alergia alimentară! Umflarea gurii sau a feței, urticaria, problemele digestive sau șocul anafilactic care pune viața în pericol pot afecta toate grupele de vârstă.

Alergie la proteinele din lapte și sensibilitate la lactoză

Proteina din laptele de vacă este primul alergen adevărat pentru nou-născuți, sugari și copii mici, deoarece filtrează prin laptele matern, iar majoritatea formulelor sunt făcute din lapte de vacă. Este important de știut că o alergie cauzată de proteina din lapte de vacă nu înseamnă intoleranță la lactoză. Dacă diareea sau crampele abdominale apar la 10 până la 30 de minute după consum, se suspectează o problemă de descompunere a lactozei. Pe de altă parte, simptomele sensibilității la proteinele din lapte variază foarte mult, simptome cutanate care apar pe obraji sau pe tot corpul (roșie, umedă, mâncărime sau uscată, peeling - dermatită atopică - pete, mici erupții cutanate), vărsături frecvente, dureri abdominale, mucus, scaune moale, umflături, urticarie, tuse recurentă, la copii mai mari, în vârstă de lapte, alergia se poate ascunde și în spatele ei.

Alergie la făină și sensibilitate la gluten

Este important să le separăm pe acestea două - explică alergologul. În cazul sensibilității la gluten, copilul crește mai puțin după începerea hrănirii complementare, rămâne în urmă în dezvoltarea fizică în comparație cu semenii și poate rămâne slab și scund chiar și mai târziu. Scaunele mai mari sunt tipice, pot apărea și diaree și vărsături. Copiii pot avea burtica bombata pe langa corpurile subtiri si fragile. Pot apărea simptome ale deficitului de fier: paloare, oboseală, nevoie crescută de somn. Simptome ale deficienței de vitamina D în cazuri severe: cavitate mai mare, care nu se poate închide, tulburări de dezvoltare a dinților, defecte de smalț pe dinți. Tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție poate fi un simptom neurologic la copii. Sensibilitatea la gluten poate fi confirmată doar prin analize de sânge. Pe de altă parte, o alergie la grâu și la făină este asociată cu simptome alergice clasice după consum, precum urticarie, vărsături, umflarea gurii sau a feței etc.

Tratamentul superficial al simptomelor nu este suficient!

În cazul în care se suspectează o alergie alimentară, se recomandă un examen alergologic, deoarece doar așa se poate face lumină asupra cauzei principale a problemei. Dacă acest lucru este eliminat, pacientul va fi liber de plângeri, iar anumite alergii pot chiar să crească. Experiența doctorului Albert Kinga este că mulți părinți ignoră faptul că dermatita atopică este prezentă, dar nu consideră corect să o lase să crească, deoarece în multe cazuri se dovedește că problema se agravează, iar eczema atopică susținută de alergia alimentară se transformă în febra fânului sau astm bronșic.

  • Odett avea nouă luni când a fost diagnosticat cu o alergie la proteinele din lapte. Chiar și o înghițitură de produs lactat, chiar dacă i-a picurat pe piele, i-a făcut fața să fie puternic „knock out”. Specialistul a prescris o dietă strictă timp de un an, ceea ce însemna că toate proteinele din lapte au fost excluse din alimentația fetiței, adică nu putea mânca brânză, iaurt, albușuri, pește și nici măcar lapte de soia. Din acest motiv, nucile, alunele, căpșunile și alte fructe cu semințe mici au fost, de asemenea, excluse. Mama lui și întreaga familie au gătit separat pentru el. Legumele gătite ale lui Odett, nisipul de lapte sau scufundarea în supă erau făcute cu lapte de orez. Ancheta de un an a scos la iveală că regimul alimentar trebuia prelungit, așa că plasarea copilului într-o creșă a devenit de nerezolvată, deoarece în instituție nu se acceptă mese speciale. La alegerea unei grădinițe a fost un aspect important să aibă propria bucătărie, unde să poată avea mese speciale. "A fost cel mai greu de pe terenul de joacă. S-a întâmplat de mai multe ori, dacă nu eram atent, un bunic bine intenționat îi oferea fiicei mele un puf de lapte praf. Am alergat să i-o iau din mâini, spunând că nu ar trebui, dar răspunsul la asta a fost: „Oh, atâta o să-i fie bine". Din fericire, Odett a fost foarte disciplinată, iar după un timp a încetat să mănânce orice pentru care nu i-am dat voie”, a spus mama.

Este ereditar?

Printre factorii predispozanți pentru dezvoltarea alergiei alimentare, un loc proeminent ocupă predispoziția genetică, atopia. Cu toate acestea, factorii de mediu joacă, de asemenea, un rol major în ceea ce privește dacă cineva dezvoltă într-adevăr o boală alergică. În general, în cazul a doi părinți care nu suferă de boli alergice, urmașii au o șansă medie, adică în jur de 15 la sută, de a dezvolta o boală alergică pe parcursul vieții, dacă unul dintre părinți este alergic, această rată este de aproximativ 60 la sută, dar dacă ambii părinți sunt alergici și suferă de același tip de alergie, șansa crește la peste 80 la sută.

  • Orsolya a devenit sensibilă la făină la vârsta de doi ani și jumătate. Simptomele au fost diaree, balonare și erupții mici, înțepătoare, cu mâncărimi teribil. Mama lui a tratat diareea cu orez brun, pe care îl folosea la acea vreme, deoarece nu mânca făină. Totuși, acesta a fost un cerc vicios, de îndată ce stomacul și-a revenit, a mâncat din nou totul, așa că simptomele au reapărut. Asta a fost în 1988, au fost în vizită la mulți medici din țară, medicul internist i-a trimis la un dermatolog, iar dermatologul la un medic internist, pentru că nu au găsit ce este în neregulă. Apoi, la vârsta de trei ani și jumătate, boala lui a fost diagnosticată la Budapesta. „Nu puteam să mănânc făină, era greu atunci pentru că nici măcar nu puteai să iei făină de orez în țară. Uneori o aduceam din Ungaria, dar în schimb luam zece kilograme de terci de orez la maternitatea din Székelykeresztúr, era o râșniță industrială, l-au măcinat, apoi tatăl meu l-a măcinat încă o dată cu o râșniță manuală, iar apoi la tocat cu o mașină de râșniță manuală, la copt mereu. făcea toată mâncarea cu făină de orez în loc de grâu: carne prăjită, prăjită, aluată etc. Dacă făcea prăjitură, era făcută din făină de orez doar pentru mine, normal pentru ceilalți”. Orsolya are voie să mănânce orez și puliska. În cel mai bun caz, boala ei celiacă poate dispărea în timpul primei menstruații sau al primului naștere, din cauza modificărilor hormonale, dar, după cum spune ea, șansa de a face acest lucru este foarte mică.

Degustare în loc de întârziere!

Majoritatea alergiilor alimentare încep în prima copilărie. În cazul sugarilor, alăptarea exclusivă contribuie la dezvoltarea toleranței imunologice, reducând astfel riscul de a dezvolta alergii. În ceea ce privește hrănirea complementară, urmând succesiunea logică, desigur, în locul hrănirii complementare întârziate, medicul recomandă o probă cu lapte matern întreținut sau hrănire cu formulă.

Foto: Mihály Levente Ürmösi

Nu ezitați să vă contactați alergologul!

Albert Optimun Medicals - focus pe sănătate!

www.optimun.ro

Vârstăprogramare la 0770 112255

Albert Optimun Medicals

Să stabilim o programare.

Telefon

Echipa noastră vă ajută telefonic cu programarea.

Ne găsiți aici

Sfântu Gheorghe
Str. Nicolae Bălcescu nr. 27

Indicații de orientare ↗
Program

Luni, Marți, Miercuri, Joi, Vineri
08:00–19:00

Toate datele de contact ↗