Nevoia de aer cu adevărat curat

Poluarea aerului și schimbările climatice au un impact semnificativ asupra sănătății umane, bunăstării zilnice și contribuie la dezvoltarea sau exacerbarea bolilor respiratorii cronice, în cazul nostru rinită alergică și astm. În țările „occidentalizate”, este clar că oamenii petrec din ce în ce mai mult timp în casele lor izolate cu o tehnologie din ce în ce mai perfectă. Faptul că ne petrecem cea mai mare parte a timpului în interiorul casei înseamnă că suntem mult mai expuși la alergeni din interior (acarieni ai prafului, animale de companie, mucegai) și că sănătatea sistemului nostru respirator este afectată de tutun fum și alți poluanți interiori. Poluarea aerului în aer liber cauzată de traficul rutier și alte activități umane, la care suntem expuși pasiv zilnic, contribuie la aceste efecte negative. Se vorbește mult despre legătura directă dintre poluarea aerului și încălzirea globală, dar vorbim mai puțin despre impactul direct sau indirect al poluanților pe care îi emitem asupra sănătății noastre. Acești factori pot deteriora în mod direct membranele mucoase ale organelor noastre respiratorii (nas, trahee, plămâni) sau indirect pot provoca probleme prin creșterea puterii alergice a unor plante sau mucegaiuri. Încălzirea globală schimbă habitatul unor plante, apărând în locuri în care nu au fost native până acum, iar condițiile meteorologice mai extreme pot exacerba simptomele bolilor respiratorii alergice preexistente.

Cu ajutorul acestui rezumat, aș dori să prezint relația dintre poluarea aerului interior și exterior, încălzirea globală și dezvoltarea și exacerbarea celor mai frecvente boli respiratorii, cum ar fi astmul și febra fânului. Importanța și actualitatea acestui rezumat este subliniată de faptul că lucrarea a fost formulată de către experții al instituțiilor cu renume în temă. European Respiratory Society (ERS) Early Career Members Committee (ERS ECMC) și European Academy of Allergy and Clinical Immunology (EAACI) Junior Members Assembly (EAACI JMA) Conștientizarea mediului (Environmental Awareness Initiative)

Faptul că oamenii din țările dezvoltate își petrec 80% din timp în interior evidențiază importanța calității aerului din încăperi. Principalii factori care influențează compoziția sa - factori externi de mediu, cantitatea și calitatea ventilației interne și activitățile care se desfășoară în interiorul casei (gătit, fumat, metode de încălzire).

Fumul passiv (second hand tobacco smoke)- căile respiratorii, ca și tractul gastro-intestinal, găzduiesc bacterii, viruși și ciuperci echilibrate, inofensive. Fumatul pasiv perturbă echilibrul și cauzează o funcționare defectuoasă. Acest lucru poate duce la o incidență mai mare de astm la copii sau adulți sau atacuri de astm care sunt mai dificil de tratat. Alte substanțe volatile (detergenți, odorizante, produse cosmetice) și materiale eliberate în timpul încălzirii cu gaz (NO2, CO) pot avea, de asemenea, un efect negativ asupra căilor respiratorii.

Alergenii din interior (acarienii prafului, mucegaiurile, alergenii de gândaci, alergenii de origine animală) afectează, de asemenea, calitatea aerului din interior. Alergia la acarieni este cea mai frecventă, afectând mai mult de 50% dintre persoanele cu astm. Din păcate forte puține persoane sunt diagnosticate și și mai puține sunt tratați. Conform statisticilor, la copii, alegia existentă la acarieni, crește numărul episoadelor cu wheezing. Alergiile cauzate de celulele epiteliale de origine animală, care afectează 15% din populație, sunt, de asemenea, factori importanți în calitatea aerului din interior. Umiditatea din case poate fi, de asemenea, o problemă - este prezentă în 10-15% din gospodării și permite creșterea mucegaiurilor, a gândacilor și a acarienilor de praf, împreună cu consecințele alergice ale acestora. Este bine de știut că alergenii din interior sunt responsabili pentru dezvoltarea unor boli alergice respiratorii mult mai severe în comparație cu polenii din exterior.

Același fenomen poate fi observat și în școli și grădinițe, Parlamentul European a examinat aerul din aceste unități interioare din 23 de țări și a constatat prezența alergenilor (în principal mucegai, acarieni de praf) de câteva ori peste valoarea limită. Concentrațiile de CO2 de la încălzire și concentrația de formaldehidă contribuie de asemenea în multe cazuri la dezvoltarea problemelor respiratorii cronice. Studiul a subliniat, de asemenea, că calitatea aerului în interiorul instituțiilor de învățământ de-a lungul drumurilor aglomerate este mai slabă decât cea a celor aflate într-o locație mai puțin poluată.

Poluarea aerului are un efect negativ asupra organelor noastre respiratorii pe termen lung. În ceea ce privește sursele lor, poluarea aerului din transporturi și industrie este principala cauză a problemelor de astm la copiii de vârstă școlară, ducând la agravarea astmului la adulți. O serie de studii arată că particulele de motorină din gazele de eșapament, atunci când sunt eliberate în aer, modifică particulele de polen făcându-le mai agresiv. De asemenea particulele de motorină încurajează planta să producă mai mult polen, deci putem spune că poluarea afectează direct și indirect dezvoltarea de febra fânului. Molecula de polen atacată de gazele de eșapament are un efect mai agresiv asupra nasului, plămânilor și bronhiilor noastre. Praful organic, toxinele, microorganismele, gazele metanice eliberate și amoniacul eliberat în aer în timpul creșterii animalelor au, de asemenea, un impact negativ asupra problemelor respiratorii deja dezvoltate.

Consecințele încălzirii constante a pământului sunt condițiile meteorologice mai extreme și valurile de căldură. Datorită temperaturilor medii mai ridicate, plantele produc polen pentru o perioadă mai lungă de timp și în cantități mai mari. Unele specii apar în locuri unde înainte nu erau tipice, de ex. în trecut, regiunea secuiască nu s-a dovedit a fi un habitat favorabil ambroziei, dar din cauza verilor mai calde, a început să se reproducă și acolo. Ca urmare, apar noi sensibilizări alergice, iar numărul persoanelor cu febră de fân este în creștere. Valurile de căldură sunt urmate de ploi bruște și furtuni, care agită polenul și provoacă crize astmatice pentru persoanele care suferă de alergii. În timpul furtunilor, atacurile de astm care se dezvoltă de nicăieri sunt cunoscute sub numele de astm de furtună. Umiditate crescută și inundațiile ajută la apariția mucegaiului.

Pe lângă eliminarea factorilor de mediu acolo unde este posibil (reducerea fumatului pasiv sau activ, ventilație adecvată, eliminarea focarelor de mucegai, prevenirea acarienilor etc.), se recomandă tratamentul adecvat al febrei fânului preexistente sau al astmului de către un specialist.

Dr. Albert Kinga alergolog, Albert Optimun Medicals, Sfântu Gheorghe, www.optimun.ro