Reacțiile adevărat alergice sunt puține la număr, majoritatea acestor numai se aseamănă cu alergii dar mai degrabă sunt intoleranțe decât sensibilizări adevărate. E timpul să turnăm apă limpede în pahar!
Reacțiile adevărat alergice sunt puține la număr, majoritatea acestor numai se aseamănă cu alergii dar mai degrabă sunt intoleranțe decât sensibilizări adevărate. E timpul să turnăm apă limpede în pahar!
Alergia adevărată la componentele berii se întâmplă foarte rar dar este posibilă datorită conținutului de diferite cereale (orz, hamei etc.), drojdie, mucegaiuri și levuri. Aceste reacții se datoresc mai degrabă conținutului de aditivi alimentari (sulfiți), conservanți (benzoat de sodiu) tartazina. Colegiul American de Alergologie, Astm și Imunologie afirmă că datorită conținutului de sulfiți, tanini, histamină, albuș de ou (se folosește pentru filtrare) și speciile de drojdii consumul de băuturi alcoolice poate să declanșeze simptome tipice alergice sau de astm. Revista Deutsches Artzteblatt a publicat un studiu în care 8.9% din femeile respectiv 5.2% din bărbații întrebați se plângeau de reacții alergiforme după consum de vin. Simptomele cele mai comune au fost roșeața facială, prurit cutanat, nas înfundat, mai rar apariția de leziuni urticariforme, edemațierea buzelor sau greutatea în respirație.
Consumul de alcool are efect vasodilatator mai ales pe față, în special în venulele mici ale nasului, fenomenul de congestionare se manifestă în roșeață locală. Dacă persoana implicată are o rozacee facială asociată efectele vasodilatante ale alcoolului devin și mai accentuate și supărătoare. Între-adevăr nu alcoolul în sine creează problema vizibilă pe față și mai ales nasul roșu ci boala de bază preexistentă neglijată care este în mod semnificativ exacerbată de consumul accentuat de alcool. După comunicarea Asociației Americane de Rozacee problemele cutanate tip rozacee pot apărea la toată lumea, de la copii până la anti-alcoolici, dar se știe faptul căci consumul de alcool, în special vinul roșu, este strâns legat de accentuarea acestor tipuri de afecțiuni.
Vinul roșu conține o component asemănătoare histamine – mediatorul reacției alergice adevărate, pe numele de tyramină care este un agent vasodilatator cunoscut. Într-un sondaj de 700 de persoane realizat societatea respectivă, 76% dintre pacienții diagnosticați cu rozacee au raportat o reacție cutanată recurentă după consumul de vin roșu, comparativ cu 41% după consum de bere și este surprinzător faptul că doar 21% au din lotul care a consumat whisky au raportat apariția fenomenului de nas roșu.
Dintr-un anumit punct de vedere alcoolul se consideră toxic organismului uman având efect direct pe tractul gastrointestinal. Ca rezultat după consum de alcool se pot declanșa treburi urgente. Conform raportului Addiction Biology alcoolul consumat cauzează inflamație locală, irită tractul gastro intestinal. Deoarece mecanismul normal de retenție a apei este perturbat în colon, mai multă apă se excretă în materii fecale decât este necesar, rezultând scaune apoase.
În același timp, digestia nutrienților este accelerată și proporția de bacterii digestive se scade. În cazul pacienților cu probleme cu scaunul, merită să se monitorizeze obiceiurile zilnice de consum de alcool, deoarece consumul considerat cantitativ mic, dar efectuat în mod regulat poate să cauzeze probleme digestive.
Bibliografie
1. https://www.eatthis.com/news-strange-surprising-side-effects-alcohol/?fbclid=IwAR2Vq2qBbQqMlhxmm1CuRdEp5EHvVsotD4y_Jg1ns7FV8zAqKYb6VyYlml0
2. https://www.rosacea.org/rosacea-review/2004/winter/survey-lists-wine-as-top-alcohol-trigger
3. https://health.clevelandclinic.org/are-hidden-ingredients-in-your-beer-making-you-sick/#:~:text=Rood.,%2C%20sodium%20benzoate%20or%20tartrazine.%E2%80%9D
4. https://acaai.org/news/wine-may-please-palate-not-immune-system
5. https://www.aerzteblatt.de/pdf.asp?id=127005
6. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20575826/