programareprogramare

Sarcina reprezintă o perioadă de schimbări minunate în viața unei femei, însă alergiile existente sau în curs de dezvoltare pot arunca o umbră asupra acestei experiențe. Funcționarea sistemului imunitar suferă schimbări fundamentale, oferind spațiu, hrană și îngrijire unui făt, parțial străin, timp de 9 luni. Sub alte condiții, organismul ar putea expulza rapid chiar și un obiect străin minor, dar în timpul sarcinii, acesta permite creșterea și dezvoltarea copilului.

Să explorăm condițiile alergice care însoțesc cel mai des viitoarele mame în această călătorie aventuroasă. Unele dintre aceste condiții pot fi prezente în viața unei femei chiar și înainte de sarcină, dar datorită schimbărilor în sistemul imunitar, ele pot să se manifeste în mod mai neplăcut. Altele pot fi specifice acestei perioade. Ambele grupuri au în comun un factor: viitoarele mame sunt adesea reticente să ia medicamente în timpul sarcinii pentru a-și proteja copilul nenăscut. În asemenea cazuri colaborarea între specialistul care tratează condiția de bază și obstetrician-ginecolog poate contribui semnificativ la confortul pacientei însărcinate și la sănătatea viitorului copil.

În ceea ce privește condițiile alergice cronice, astmul este una dintre cele mai grave boli care pot fi prezente în timpul sarcinii. Cu toate acestea, un astm bine controlat cu o medicație echilibrată nu prezintă un risc mai mare atât pentru mamă, cât și pentru copil. De obicei, de la al doilea trimestru, se poate aștepta o agravare a simptomelor, odată cu creșterea abdomenului, mușchii intercostali devin mai greu de utilizat pentru a inspira (mama va observa o creștere a senzației de sufocare nocturnă și oboseală crescută după efort fizic minor). Conform recomandărilor specialiștilor, femeilor diagnosticate cu astm li se recomandă cu fermitate să obțină un control bun al afecțiunii înainte de a rămâne însărcinate. În cazul femeilor însărcinate cu sensibilizare alergică asociată astmului, este deosebit de important să se evite factorii care declanșează crizele de astm sau agravarea simptomelor (acarieni, mucegai, păr de animale, mirosuri puternice, fum de lemn, fum de tutun http://www.optimun.ro/blog/45/). Specialistul care tratează afecțiunea de bază (alergolog sau pneumolog) va reevalua schema de tratament și va propune cu încredere medicamente sigure și în timpul sarcinii. Dispozitivele de inhalare considerate tratament de bază pentru astm conțin corticosteroizi, iar administrarea lor este adesea suspendată în totalitate de către viitoarele mame din teama efectelor secundare asupra fătului, cu toate că medicamentele care conțin budesonid sunt dovedite a fi sigure pentru bebeluși și pot fi utilizate pe termen lung. Utilizarea bronhodilatatoarelor în caz de atac de astm nu are niciun impact negativ asupra fătului. În cazul unui astm netratat și neglijat, într-un posibil atac de astm, mama are nevoie de mult mai multe medicamente (care pot salva viața), în timp ce fătul suferă. Această doză este mult mai mare decât cantitatea pe care o mama ar lua-o pe cale inhalator pe parcursul celor 9 luni și nu ar deranja astmul său. În timpul sarcinii, gândiți-vă că nu întotdeauna renunțând complet la medicamente protejăm viitorul nostru copil, uneori mai puțin înseamnă mai mult, cu cât mai puține medicamente posibile, dar menținând un control bun al astmului, facem mult mai puțin rău.

Tulburările de rinită (febra fânului) sunt foarte frecvente în timpul sarcinii. Printre acestea, cel mai deranjant este cercul vicios al secreției nazale și congestiei nazale. Multe dintre simptomele care apar frecvent în primul trimestru au la bază schimbări hormonale și nu sunt rezultatul unei alergii care apare brusc. În cazul pacienților cu diagnostic de rinită alergică anterior sarcinii, este important ca mama să continue tratamentul și în timpul sarcinii cu medicamentele dovedite a fi sigure, deoarece rinita netratată reprezintă un factor de risc pentru dezvoltarea ulterioară a astmului.

Erupțiile cutanate și afecțiunile însoțite de mâncărime asemănătoare alergiilor îngreunează adesea viața de zi cu zi a viitoarei mame. Mâncărimea pielii poate fi atenuată prin utilizarea de creme hidratante și emoliente, iar în caz de necesitate, specialistul poate prescrie tratament medicamentos. O formă neplăcută este reprezentată de PUPPP (Pruritus and Urticarial Papules and Plaques in Pregnancy), caracterizată de erupții localizate mai ales în zona abdominală, foarte pruriginoase. Se recomandă efectuarea testelor funcției hepatice, deoarece aceasta nu este o alergie reală și dispare complet după naștere.

Afecțiunile eczematoase se ameliorează în timpul sarcinii, probabil datorită acțiunii crescute a hormonilor de tip steroid eliberați din organismul gravide.

Modificările imunologice din timpul sarcinii pot avea și o serie de consecințe negative pentru organismul mamei, putând să se activeze afecțiuni autoimune (sensibilitate la gluten, probleme tiroidiene).

Aspecte importante:

  • Nu se recomandă începerea unui tratament imunoterapeutic nou în timpul sarcinii (despre imunoterapie citiți mai multe aici), dar continuarea unui tratament început anterior sarcinii este complet sigură atât pentru mamă, cât și pentru bebeluș.
  • În cazul femeilor care suferă de astm sever, administrarea vaccinului antigripal este foarte recomandată; femeile însărcinate cu astm sunt considerate cu un risc mai mare.
  • În perioada de alăptare, majoritatea medicamentelor utilizate în afecțiunile alergice pot fi administrate (întotdeauna verificate), ele tind să fie eliminate în principal prin laptele matern, dar la o concentrație foarte mică și inofensivă. Mai multe categorii de medicamente pot fi administrate în siguranță începând de la vârsta de nou-născut (afecțiuni alergice eczematoase comune în perioada copilăriei), astfel încât și mama care alăptează le poate utiliza.
  • Este crucial de știut că, deși femeile însărcinate evită cu reticență să ia medicamente pentru a-și proteja copilul nenăscut, de multe ori este mult mai sigur pentru ele și pentru bebeluș să primească doza minimă eficientă decât să se confrunte cu consecințele bolii necontrolate.
  • În caz de urgență (șoc anafilactic), se permite utilizarea oricărui medicament care poate salva viața mamei.

Dr. Albert Kinga medic primar alergolog-immunolog,

Albert Optimun Medicals, Sfântu Georghe,

www.optimun.ro